ANTONIA ILIESCU: „DORA-DOR. LE CHEMIN ENTRE DEUX PORTES“
Posted by ARP in Neclasificat.trackback
Aparitia unei carti nu este un fapt de trecut cu vederea, usor, grabit, gata sa uitam, gata sa-i negam existenta. O carte este ca o nastere a unui copil dorit , iubit înca de la primele randuri scrise , întocmai ca puiul de om care începe sa-si scrie destinul în cartea lumii înca de la prima diviziune a celulei-ou , din care el va creste. Ca si puiul de om, puiul de carte intra în lume timid, stangaci , cautandu - si drumul cu pasi nesiguri. Trebuie ajutat . Cum ? Puiul de carte trebuie luat de mana, condus în rafturi de biblioteci sau în librarii. O carte nou aparuta este ca o fetita cocheta care abia asteapta contactul cu lumea din afara. Este nerabdatoare si multumita ca cineva s-a straduit sa-i dea continut într-o forma atractiva. Exista o mama a puilor de carte nou-nascuti? Unde sunt ursitoarele, acei critici buni si rai care vin la capataiul noului nascut pentru a-i prezice viitorul? Iata de ce va propun >>>continuarea aici>>> ANTONIA ILIESCU
_________________________________________________________________________________________
„SINDROMUL ATHANOR“
Să fi fost pe la începutul toamnei trecute când, printr-o întâmplare ce nu pot să mi-o explic, am citit câteva povestiri stranii ce aparţineau unei scriitoare despre care nu mai auzisem până atunci şi care, aşa cum mi-am dat seama comparând versiunile paralele, se exprimă cu tot atâta virtuozitate în româneşte şi în franţuzeşte. Erau, în orice caz, nişte „alcătuiri“ neobişnuite şi le spun astfel fiindcă nu erau nici „povestire“ şi nici „fabulaţie“ şi, până la urmă, nici nu făceau parte din categoriile de naraţie cunoscută. O combinaţie de reverie şi amintire şi de eseu „trairist“ încerca să comunice un fel de „existenţă fantastică“ ce se observă pretutindeni în literatura pe care autoarea o adunase într-un singur volum anterior, intitulat, la fel de bizar, „Curcubeul cu oameni“. Alte câteva producţii ar fi trebuit să constituie, într-o perspectivă indefinită, o altă carte – ori poate mai multe – şi ceea ce mi s-a părut uimitor era aspectul senin al acestei creaţii care nu îşi stabilise nici un fel de proiect de manifestare, fiind parcă absentă din istorie precum natura. Dar totul arată opera unui scriitor adevarat ce îşi va găsi curând şi „locul“ şi „calea potrivită“. Căci prea puţin stăruitoarea operă literară aparţinand Antoniei Iliescu (n. 1953, Bucureşti, România) începu abia mai de curând a se impune în literatura română, de unde scriitoarea provine, exprimându-se acum într-un fel care va uimi cu siguranţă pe cititorul occidental, căruia îi va da, fără de nici o îndoială, o impresie „de altă dimensiune“ decât >>>continuarea aici>>> ARTUR SILVESTRI
_______________________________________________________________________________________
Descarcă aici, gratuit, această carte: >>>
Comentarii
Sorry comments are closed for this entry